Cum a crescut prețul noului sediu al DIICOT de la 6,2 la 17 milioane de euro

Daniel Horodniceanu, vicepreședintele Consiliului Suprem al Magistraturii și fost procuror șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) este implicat într-o afacere imobiliară, anchetată de Curtea de Conturi. Deși inițial prețul noului sediu al instituției fusese stabilit la 6,2 milioane de euro, clădirea-șantier a fost cumpărată de DIICOT, cu peste 17 milioane de euro, conform unei anchete Rise Project.

Deși inițial prețul pentru noul sediu al DIICOT fusese stabilit la 6,2 milioane de euro, Daniel Horodniceanu, procuror șef al instituției la acel moment a achiziționat scheletul unei clădiri în construcție cu peste 17 milioane de euro, un preț aproape trei ori mai mare. Costul final al achiziției depășea cu 5 milioane de euro mai mult costul evaluării de la momentul tranzacției. Conform Curții de Conturi, achiziția nu a fost nici transparentă și nici nu a respectat procedura internă.

Documentele arată că fostul procuror șef a fost principalul artizan al schemei imobiliare care a costat cu 5 milioane de euro mai mult decât era evaluat imobilul la momentul achiziției.

Tranzacția imobiliară a fost decisă în doar câteva ore, în urmă cu șase ani, într-o după-amiază de decembrie. În cele câteva ore, procurorul Daniel Horodniceanu și oamenii din subordine au vizionat proprietatea, au verificat-o și au negociat prețul.

Curtea de Conturi a verificat apoi întreaga achiziție și a constatat că procedura internă nu a fost transparentă și că are mai multe probleme, dar fără urmări.

Aproape o sută de procurori merg zilnic la noile birouri din spatele Tribunalului București ca să investigheze grupările de crimă organizată.

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) s-a mutat acolo abia anul trecut, deși achiziția fusese decisă la foc automat cu cinci ani în urmă.

Daniel Horodniceanu, șeful DIICOT de la acel moment, a făcut primele demersuri pentru achiziția noului sediu la finalul lui 2016.

Direcția antimafia funcționa de doi ani într-o clădire închiriată cu 56.500 euro pe lună, în apropiere de Calea Victoriei.

Prețul chiriei era indexat anual și plătit către Piraeus Bank Romania SA, cea care deținea imobilul. Dar spațiul (5649 de metri pătrați) devenise neîncăpător, în 2016, când șefii DIICOT,  vor să suplimenteze schema de personal.

Așa a apărut prima notă de fundamentare pentru achiziția unui nou sediu.

Prețul a fost crescut artificial

Cei trei procurori din conducerea instituției urmau să aibă birouri de câte 50 de metri pătrați fiecare, cam cât un apartament cu două camere.

Anul următor, în martie 2017, Augustin Lazăr, la acel moment procurorul general al României, a primit de la DIICOT o nouă notă de fundamentare, similară cu prima. Augustin Lazăr a aprobat, în luna următoare, achiziția unei clădiri de două etaje cu prețul de 6,2 milioane de euro.

Suprafața necesară structurii antimafia era estimată la 3500- 3800 de mp.

După aproape trei luni, în iulie, DIICOT primește singura ofertă care a lăsat urme în actele oficiale ale instituției.

Art Diamond Real Estate SRL, o firmă cu capital israelian, a propus o clădire de 12 etaje, cu peste 10.000 de mp, la un preț de 18,5 milioane de euro plus TVA.

Era chiar construcția de pe strada Sfânta Vineri din București.

Până spre finalul anului 2017, procedurile de achiziție stagnează, dar pe 11 decembrie pe masa procurorului general al României apare cea de-a treia notă de fundamentare. Clădirea propusă acum se mulează perfect pe singura oferta primită cu câteva luni mai devreme: 12 etaje și un cost aproape triplu față de cel estimat inițial. Augustin Lazăr o aprobă, iar singura ofertă scrisă primită de DIICOT devine validă.

În cele trei note de fundamentare au fost strecurate argumente nereale.

Reprezentanții DIICOT pretind în aceste documente că au încercat să rezolve problema sediului structurii centrale încă din perioada 2010-2014. Ar fi solicitat în acei ani oferte pentru potențiale spații de la Primăria Municipiului București, Administrația Patrimoniului Protocolului de stat (R.A.A.P.P.S.) și Ministerul Apărării Naționale, dar că „răspunsurile primite au fost negative sau au constituit soluții de neacceptat (suprafețe sub necesar sau poziționare la periferie)”,potrivit notelor de fundamentare.

Cele trei instituții au transmis, însă, la solicitarea RISE, că nu au primit astfel de cereri de la DIICOT.

Convorbire între reporterii Rise și Daniel Horodniceanu

Daniel Horodniceanu: ”Bine, acuma, sincer, parcă m-aș crede mai mult pe mine sau pe cei care erau înaintea mea acolo.  (…) dacă Primăria Municipiului București nu găsește documentul și el va fi găsit după ce veți publica materialul ? (…) Sau nu știu. Întreb, nu știu, poate aveți dreptate”

Reporter: ”Domnule Horodniceanu, sunt trei instituții ale statului, Primăria Municipiului București, RAPPS-ul și Ministerul Apărării. Niciuna n-a găsit niciun document. (…) Sunt adrese oficiale pe care aceste instituții le-au făcut către noi”

Daniel Horodniceanu: ”Bine, am înțeles”

Tot notele de fundamentare mai arată că reprezentanții structurii antimafia au diminuat din pix suprafața clădirii închiriate, unde își aveau încă sediul. În contractul de închiriere, construcția are suprafața 5649 de mp utili, iar în notele de fundamentare „suprafața utilă este de aproximativ 3400 de mp”.

Dar achiziția a fost realizată totuși.

După două zile de la aprobarea ultimei note de fundamentare, conducerea DIICOT este gata pentru achiziție.

Pe 13 decembrie 2017, totul se întâmpla la foc automat, în doar câteva ore.

Două comisii diferite, dar aceleași persoane

Se înființează astfel două comisii: una pentru întocmirea procedurii interne de achiziție și alta pentru evaluare și negociere.

La ora 14:00, comisia de evaluare deschide singura ofertă primită, cea care venise de la firma Art Diamond cu câteva luni mai devreme, mai exact în iulie 2017. Se propune vizionarea imobilului pentru a stabili dacă îndeplinește toate cerințele tehnice și, în aceeași zi, oamenii se și deplasează pe strada Sf. Vineri 33.

Cei patru oameni din comisie se întorc la birou și evaluează oferta cu 99 de puncte din 100. Compania Art Diamond SRL este declarată câștigătoare. În alt loc din București, asociații companiei se întâlnesc ca să aprobe vânzarea terenului și a clădirii.

Tot în aceeași zi, DIICOT îi invită pe reprezentanții firmei la o întâlnire pentru a negocia prețul și clauzele.

De la ora 14:00 până la 17:00, comisia a avut timp să treacă prin toate documentele depuse de Art Diamond SRL, să vizioneze clădirea și să observe dacă respectă cerințele din caietul de sarcini. Reprezentanții firmei au fost invitați în aceeași zi, până la 17:00, la negocieri.

Practic, în doar câteva ore, achiziția de peste 17 milioane de euro a fost rezolvată.

În apropierea Crăciunului, pe 20 decembrie 2017, Guvernul Tudose aprobă cumpărarea clădirii.

DIICOT semnează contractul după o săptămână, pe 27 decembrie 2017, și cumpără astfel o clădire-șantier de la Art Diamond Real Estate SRL.

Pentru darea în funcțiune a noului sediu a mai fost nevoie de cinci ani, deși  procedura de achiziție s-a realizat în doar câteva ore.

Documentele arată că dezvoltatorii au finalizat clădirea abia după ce au primit banii de la instituția publică.

În ziua semnării contractului, pe 27 decembrie 2017, DIICOT a făcut și prima plată, când clădirea era doar un schelet cu șapte etaje. Au mai trecut cinci ani până să fie gata, iar ultima plată a fost făcută în decembrie 2022, la scurt timp după ce a fost inaugurat noul sediu.

Achiziția noului sediu a creat divergențe între DIICOT și Parchetul General, care superviza plățile din contract, potrivit informațiilor obținute de RISE din interiorul direcției antimafia.

„Nu au mai vrut (n.r. cei din Parchetul General) să dea avize pentru că achiziția sediului ridica probleme. Terenul de sub clădire era mai scump decât alte terenuri din aceeași zonă.”, susțin sursele Rise.

Dar un detaliu din contract arată o altă problemă.

„(…). Era o chestiune și cu autorizația de construire, pentru că, prin contract, noi trebuia să intervenim la primărie. Sună a trafic de influență”, adaugă sursele Rise.

Iar clauza din contract arată așa:

“Vânzătorul va depune documentația necesară pentru obținerea Autorizației de Construire Finală la autoritățile competente, iar Cumpărătorul (n.r. DIICOT) îi va furniza suportul rezonabil Vânzătorului în procesul de depunere și obținere a acestei Autorizații de Construire Finală. Cumpărătorul va încheia și semna în scopul obținerii Autorizației de Construire Finale, orice declarații, contracte, consimțământuri, aprobări sau documente necesare sau cerute de autoritățile competente.”

Autorizațiile de construire au fost investigate de DNA în 2019, la doi ani după semnarea contractului de achiziție. Procurorii au verificat atunci documentele care au stat la baza ridicării imobilului de 12 etaje. Dosarul penal a vizat doar fapte, nu persoane, și a fost clasat în 2021.

Două proprietare ale terenului vecin au dat în judecată Art Diamond Real Estate SRL și Primăria Sectorului 3, în 2016, solicitând suspendarea autorizațiilor de construire.

Cele două femei au susținut că le-a fost îngrădit accesul la propriul teren și că fundația clădirii a fost edificată, în parte, pe proprietatea lor. Au renunțat apoi la proces și au vândut, în final, lotul lor de pământ chiar către firma cu care s-au judecat.

Raportul Curții de Conturi

Inspectorii Curții de Conturi au verificat, în 2018, modul în care DIICOT a dobândit clădirea de birouri și a descoperit mai multe probleme. Raportul lor arată că au fost încălcate normele interne de achiziție.

Instituțiile publice pot cumpăra, potrivit legii, imobile fără să organizeze o licitație publică, astfel că DIICOT și-a stabilit o procedură internă, iar Procurorul General a aprobat-o. Procedura trebuia să fie una transparentă și să permită participarea mai multor competitori, însă în realitate lucrurile s-au desfășurat altfel.

DIICOT “nu a asigurat transparența procedurii achiziției, contrar prevederilor art.7 din Procedură care menționează afișarea anunțului privind intenția de cumpărare la sediul autorității contractante, cât și publicarea pe site-ul propriu a anunțului de intenție” , au scris inspectorii de la Curtea de Conturi în raport.

În plus, deși ofertele puteau fi depuse până în 20 decembrie 2017, DIICOT a hotărât de la cine să cumpere sediul cu o săptămână mai devreme.

Singura ofertă din dosarul de achiziție, cea declarată câștigătoare, depusă în iulie de Art Diamond Real Estate SRL, era în sine problematică pentru că ajunsese la DIICOT cu mult înainte ca procedura de achiziție să înceapă, mai susține raportul de control.

Nici numirea celor două comisii care s-au ocupat de achiziție nu a respectat procedura, potrivit Curții de Conturi, care mai susține, printre altele, că doi membri (Viorel Mureșan și Claudia Leonte) nu îndeplineau cerințele din procedură.

Inspectorii au mai descoperit că nu există nicio dovadă de negociere a prețului, iar DIICOT a acceptat din start reducerea pe care a propus-o firma, de la 18.500.000 euro la 17.000.000 euro, plus TVA.

Prețul final era cu mult mai mare decât valoarea de piață a clădirii. Conform raportului de evaluare realizat în decembrie 2017, la momentul achiziției, imobilul era estimat la aproape 12 milioane de euro, adică cu 5 milioane mai puțin.

În pofida neregulilor constatate de Curtea de Conturi, nu s-a mai întâmplat nimic, se arată în ancheta celor de la Rise.